Sunt ale turcului, de fapt. Așa se cheamă planta – Luleaua turcului. Răspunde și la numele Bignonia… Toți o știm, dar am văzut că puțini știu și cum o cheamă – ”planta aia cu flori lungi, corai, de o vezi pe garduri și pe case” – cam așa sună descrierile… De-asta m-am și apucat să fac [...]

Trei Minunei se legănau pe o pânză de păianjen Și pentru că nu se rupea a mai venit un Minunel. 4! 4 motănei-Minunei, atâția suntem, nici nu-ncape vorbă, numai că unul n-a binevoit să stea la poză, atâta tot. Și ce poză! Una antologică, demnă de orice calendar cu motănei adorabili… Priviți, deci, și minunați-vă, [...]

Ce-ți doresc eu ție, strada mea boccie, Strada mea cu șanțuri, strada mea cu gropi? Doar o asfaltare fără de hoție, Mai puține TIR-uri suspinând sub plopi. * Piatră să nu-ți bage tot la două zile, În crevasa largă ce o caști, curent, Să nu-ți mai îndoape plombe și pastile, Să nu pari distrusă de-un [...]

Am mai trecut prin starea asta amestecată, de așteptare surdă. O așteptare încordată în firele speranței și în corzile deznădejdii, deopotrivă. Voi, cei care ați pierdut vreodată un animăluț drag, mă veți înțelege… Ceilalți or să mă zeflemească, probabil, ca pe o nebună care plânge după un pisoi, ca și cum ar fi cine știe [...]

Am un feeling de noiembrie… Un vânt rece și umed a băgat toți norii într-o ședință ce nu se mai termină. Crengile pomilor o țin tot într-o gâlceavă, de la Înălțare, izbindu-se unele pe altele peste obrajii zbârciți ai frunzelor și peste carnea verde a fructelor. Mi-am aruncat o geacă pe mine și am ieșit în [...]

Cum stăteam eu așa, franjurată de osteneală după lupta cu grădina și în pană de soluții pentru bătăturile care-mi decorează dureros și inestetic palmele, ce credeți că mi-a făcut cu ochiul? N-o să ghiciți în veci… “Controversa filologică” din Domnul Goe, cea cu împamblicata pălărie de marinar-marinel-mariner-marinal… Ocheada mi-a picat cu tronc, pentru că mi-a legat nește treburi, [...]

El e Ginerică … câteodată “Musiu’ Ginerică”, adeseori “bre, Ginerică”, eventual chiar ”zât, Ginerică”, foncție de isprăvi… Ginerică e un venetic, se-nțelege, dar priviți și minunați-vă, boierilor, cât e de frumos mârtanul și cu câtă dibăcie s-a camuflat el pe dupe păpădie… Ginerică o fi făcut, probabil, câteva calcule istețe, din care i-a rezultat un impardonabil deficit [...]

Marcus este un motan cu reflexe minunate. Eu l-aș pune pe Marcus gestionar-șef la Casa Poporului, că acolo au muuulte imprimante… iar când se plictisește, l-aș ruga să mai dea câte-o fugă pe la Palate – la Boc, la tăticu’ lu’ Boc și la toți “tăticii” care dau printuri importante în țara asta… Marcus, ai [...]

Aşa se vede iarna de la fereastra mea.  Daţi un play la Blog’song’, că parcă se vede şi mai bine Tot cam aşa se vedea iarna, însă de la geamul fermecat al casei bunicilor, şi cînd aveam vreo nouă-zece anişori… Cred că din iubire de iarnă m-am apropiat, atunci, de poezie. Ce vedeţi mai-jos e una din primele mele încercări poetice [...]

Vă prezint Curtea mea regală. Paradoxal, asta nu mă face regină, ci o umilă supusă, care-i slujeşte pe ei. Pe primii doi de vreo 12 ani, iar pe frageda principesă de puţină vreme. Sînt uşierul lor preferat, paharnicul şi clovnul. Deşi nu execut tumbe şi giumbuşlucuri, se amuză copios, pesemne, numai cînd mă văd cu [...]